Bigiolush: Copilarie, adolescenta, pasiuni, studii.

Copilarie, adolescenta, pasiuni, studii.

Salut, sper sa nu arunce nimeni dispozitivul peste geam sau cel putin sa nu incerce sa-l desfaca cu furculita sa vada cine a turnat randuri aici. :))

Da, asa cum am zis, ma numesc Mihail asa si am fost botezat, dar de cand inca nu eram planificat, Tata o tot ruga pe Mama ca dupa doua fete sa-i daruiasca si un Bigiolush, adica pe mine. Deci, numele imi era pe atunci Bigiolush chiar daca inca nu ma adusese barza. Si iata ca intr-un inceput de primavara, pe 2 Martie, am aparut si eu chiar de ziua sefului fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, in numele caruia am primit si eu numele de Mihail. Daca tot am pomenit mai devreme de Uniunea Sovietica, imi aminteste si de copilaria mea si a prietenilor mei, care mie mi se pare ca a fost foarte interesanta si mult mai naturala, decat ale multora care-si traiesc copilaria in ziua de azi sau cei care s-au trezit cu tehnologia in mana.
Chiar analizand fiecare zi din care mi-o amintesc e tot mai interesant sa ma gandesc la acea perioada din anii ’90, ’91 cand aveam deja cativa anisori. Pe atunci Republica Moldova sau Basarabia isi castiga independenta si imi amintesc de precesul de schimbare a banilor din cupoane rusesti in valuta noua, leul moldovenesc, acea perioada a fost pentru multe familii un colaps total, deoarece multi dintre parintii si buneii nostri aveau saci cu bani stransi si se tot gandeau pe ce sa-i cheltuie, dar nu au reusit sa-i mai cheltuie pe multe pentru ca conversia intre valute a fost facuta cu cap si doar in favoarea statului dar nu si a cetatenilor. Imi amintesc ca erau perioade cand se vindea paine la portie si in dependenta de cati membri erau in familie, iar cozile erau de zeci de metri si uneori te puteai duce acasa fara paine pentru ca asa era sistemul.
    Continuă lectura

Salutare lume, de la bigiolush! :)

Uălcom to mai blog, sau jurnalul nostru cum imi place sa-i zic. De ce al nostru? Iti zic mai tarziu daca vei fi atent. 🙂

Vreau sa-ti zic ca pe alocuri poate parea ca sunt obraznic, afla ca nu sunt, doar ca asa imi e manifestul uneori, stii tu, acele amprente lasate. Greu de schimbat unele din ele. Si cand stau sa ma gandesc ca uneori vreau sa schimb pe cineva din jurul meu asa cum vreau eu, pai ce sa zic?! Nici vorba sa reusesc!
Vad cat de greu e sa ma schimb pe mine, nu mai incerc pe altii. 🙂

Am observat si mai zice lumea ca e la moda sa fii prezent pe internet indiferent prin ce metoda, ideea e sa fii legat in retea.
Bun, hai sa-ti zic rapid de ce am revenit si nu am mai scris nimic din 2008, ohoo, 11 ani si un tzîr tzîr, chiar asa de mult o trecut de cand nu am mai scris o litera pe vre-un oarecare blog? Dea, straniu si ciudat cum de am rezistat tentatiei! 🙂
Vreau sa detin un jurnal, si m-am gandit ca unul pe internet ar fi mai usor de administrat decat cel fizic, unul din telurile notate in el se refera la „dezvoltarea personala“ dar care nu se limiteaza doar la acest aspect,  sunt sigur ca aceasta intentie este o alegere a sufletului meu. Voi adauga tot ce am descoperit si voi descoperi in fiecare situatie de viata. Daca nu imediat, atunci retrospectiv. 
Continuă lectura